Oare la ce se gândesc copiii atunci când aud “artă contemporană”? Poate la o pictură mare cât un perete compusă din stropi de culoare? Sau poate la o instalație din metal și pânze colorate care se rotește atunci când adie vântul? La un păianjen uriaș sau la o sală plină de monitoare pe care rulează filme diferite în același timp? Arta contemporană este definită în mod obișnuit ca fiind arta creată de oameni începând cu anii ‘60 ai secolului trecut. Dar pentru cei care o întâlnesc zi de zi, înțelesul său este mult mai personal, influențat de experiențele particulare pe care le trăiesc.
Dacă ar fi să rezumăm activitatea asociației noastre într-o formulă matematică, aceasta ar fi: Patrimoniu + Artă contemporană = Da’DeCe. Având în vedere acest lucru, ne-am hotărât să începem anul alături de artiștii cu care am colaborat în ultimii ani și felurile diverse în care ei înțeleg și descriu arta contemporană.
De ce arta contemporană este importantă pentru fiecare dintre noi, copii sau adulți deopotrivă?
⇒Pentru că este o artă a prezentului și a trecutului recent pe care ne ajută să le înțelegem altfel decât prin propria experiență;
⇒Pentru că stârnește imaginația, curiozitatea și reflecția în feluri diferite de cele în care arta clasică sau modernă o fac;
⇒Pentru că sudează sau creează comunități;
⇒Pentru că ne inspiră să comunicăm despre noi și ne face mai empatici;
⇒Pentru că ne ajută să privim în moduri diferite același lucru;
⇒Pentru că oglindește lumea actuală într-un fel ludic și primitor pentru fiecare dintre noi;
Voi cum ați răspunde la întrebarea noastră #DaDeCeArtăContemporană? Iată gândurile artiștilor din comunitatea Da’DeCe!
***
Imaginea de copertă de mai sus este realizată de Anca Smarandache. Vizualurile asociate artiștilor sunt creația lui Andrei Cîmpeanu.
Anca Smărăndache, una dintre ilustratoarele noastre preferate, mărturisește că arta contemporană este o formă frumoasă de a percepe prezentul, de a trăi. Prin urmare, recomandăm copiilor și adulților să exploreze arta contemporană sub toate formele ei și să îi cunoască mai bine pe artiștii noștri.
Începem prin a o prezenta pe Anca Smărăndache, prin propriile ei cuvinte: “Eu sunt Anca şi activitatea sau aş putea să-i spun joaca mea preferată încă de mică, a fost şi este în continuare desenul. Sunt ilustrator şi artist vizual. Am ilustrat câteva cărţi, ador să fac asta şi visez cu străşnicie în continuare la multe poveşti frumoase ilustrate. Îmi place să fiu înconjurată de frumos şi nu îmi pot imagina viaţa fără artă.”
Este foarte greu să o prezentăm succint pe Cosmina Dragomir: artist profesionist, profesor de arte vizuale specializat în învățământul alternativ și informal, ilustrator de carte, formator, doctor al Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti. În plus, este și autor de articole și cărți – studii științifice în domeniul educației artistice, de albume de artă ingenuă și de manuale de educație plastică pentru copii (”Orașul înfiat – Orașul înviat” (2007), ”Arte vizuale și abilități practice” (2014), ”Cine ține cu poeții și cu desenul greșit” (2016)), precum și editor de albume de artă a copiilor.
Cu Aurora ne-am împrietenit foarte repede în cadrul unor proiecte de explorare a noi forme de educare prin artă.
Aurora Király este artistă și inițiatoare de proiecte culturale și educaționale. Pe lângă UNArte a absolvit și masterul de management cultural EcumEst. Între 2001-2008 a coordonat Galeria Nouă, spațiu dedicat fotografiei și filmului experimental. Din 2007 predă la Departamentul Fotografie și Imagine Dinamică al Universității Naționale de Artă din București. Proiectele sale artistice sunt realizate în diverse medii: fotografie, desen, obiect, colaj textil, instalație. Pe lângă acestea, realizează materiale documentare despre scena artelor vizuale din România din a doua parte a secolului XX până în prezent. Vă recomandăm să le urmăriți.
Pentru Cristina David arta este un joc. Ne bucurăm că ne-am jucat împreună și mulțumim!
Cristina David a urmat cursurile Facultății de Matematică timp de doi ani, apoi a absolvit Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității Naționale de Arte din București. A absolvit programul de masterat al Academiei de Artă din Bergen, Norvegia. Lucrările sale au fost arătate în diferite spații de expunere și în cadrul unor evenimente de artă contemporană, precum: Muzeul Național de Artă Contemporană (București), Video Art Biennial (Tel- Aviv), Shedhalle (Zurich), Montehermoso Art Space (Vitoria- Spania), Futura Gallery (Praga), Manifesta8- Contemporary Art Biennial (Spania), The Performance Art Institute (PAI) (San Francisco), Rotor Gallery (Graz), tranzit.org/ Iași, Freiraum Q21- MuseumsQuartier (Viena). În 2015 a inițiat împreună cu curatoarea și istoricul de artă Alina Șerban un curs universitar la Universitatea Națională de Artă din București numit ”Clovnii Catastrofei: un deceniu de radicalism, umor și politici identitare în România, fosta Iugoslavie și spațiul ex-Sovietic”.
De multă vreme arta nu se mai crează numai de dragul frumosului/artei, ci este în relație cu societatea. Un campion al acestei abordări este Delia Popa – un artist padagog și un pedagog artist. Arta ei include pictură, desen și gravură, instalație, artă video și performance. Lucrările Deliei au fost prezentate în numeroase expoziții de grup naționale și internaționale. Abordează subiecte precum relațiile de gen, relația om-plante și om-animal.
Delia este un exemplu pentru noi toți și ne inspiră să fim mai implicați. Este co-fondatoare și președintă a ArtCrowd –Artiști în educație, o organizație angajată din 2013 în crearea unei schimbări pozitive în societate prin artă și educație.
Poza cu Delia este realizată de Eva Puella.
Katia este una dintre prietenele noastre dragi, cu care dezvoltăm proiecte minunate și pentru copii, dar și pentru noi 🥰🤗 În toate acestea, Katia ne demonstrează că într-adevăr arta este despre empatie. Haideți să o cunoașteți mai bine:
Katia Pascariu este actriță, trainer și performer, activistă cultural. Este colaboratoarea mai multor colective artistice independente – Cooperativa Macaz, Centrul Replika – și este co-fondatoarea Centrului de artă comunitară Vârsta 4 și a Asociației ADO – artă pentru drepturile omului. Din 2016 este și membră a trupei Teatrului Evreiesc de Stat.
Activitatea din teatru se leagă în principal de zona artei angajate, socio-politice, de proiecte multi-disciplinare și educaționale. Preocuparea centrală este istoria recentă locală și urmările tranziției în societatea de azi. Teatrul este un mijloc de a interoga tematici precum injustiția socială, rasismul și discriminarea sub multiple forme, sistemul public de educație, migrația economică, societatea post-socialistă.
Pe lângă teatru, Katia este interesată de spațiul educațional și colaborează adeseori cu echipe mixte de artiști și profesioniști din alte domenii (pedagogi, psihologi, educatori muzeali, jurnaliști, istorici, arhitecți, etc. ) pentru a realiza ateliere dedicate tinerilor – copii și adolescenți – cu scopul de a crea un spațiu de dialog și liberă exprimare, de experimentare și joacă, unde tinerii se pot apropia de artă, și prin artă pot înțelege mai bine lumea. Miza principală în proiectele educaționale este combaterea prejudecăților, inegalităților și formelor de abuz, de hărțuire și discriminare cu care tinerii se confruntă, conștient sau nu, astăzi.
Katia a jucat în țară și în străinătate, în zeci de turnee și festivaluri, în spații convenționale și neconvenționale, în română, engleză, franceză și idiș. În prezent Katia poate fi văzută la Centrul Replika și la Teatrul Evreiesc, în București (când se pot monta piese, în momentele mai blânde ale pandemiei).
În proiectele în care am colaborat, Paul a dovedit o capacitate incredibilă de colaborare cu copii, de adaptare la dinamicile specifice lor.
Paul Dunca este un activist al corpului queer născut în Bucureşti unde continuă să trăiască şi să muncească. După ce a absolvit Universitatea Naţională de Teatru şi Film « I.L.Caragiale » (secţia Coregrafie) şi masterul de Scriere Dramatică în cadrul U.N.A.T.C., a vrut să încerce totul. Acesta este şi motivul pentru care munca sa are un caracter eclectic și include o expresie cât mai diversă: de la chelnerie la propria emisiune pe MTV, de la artă comunitară şi go-go la reprezentarea României ca performer la Bienala de Artă de la Veneția, de la articole în reviste glossy la spectacole prezentate la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti sau pe scena din Judson Church, New York.
