Patrimoniul, acasă în Drumul Taberei

Am început printr-o cercetare extinsă a cartierului, în cadrul căreia am realizat Colecția de resurse online (în Padlet), am aplicat un chestionar online prin intermediul școlilor partenere tururor locuitorilor dornici să ne împărtășească din istoriile lor și am completat cu interviurile realizate de către masteranzii Facultății de Istorie – Universitatea București.

În primăvară, pe parcursul programului Săptămâna Verde, am organizat o tabără urbană la Școala Gimnazială „Sfinții Constantin și Elena”, unde am co-creat, alături de elevii a două clase (a IV-a și a V-a) și 4 artiști invitați care au susținut ateliere, cele două trasee tematice: „Misiunea spațială DTR” și „Prinși în buclă”.

Toamna a venit cu lansarea producțiilor noastre, începând cu cele două trasee tematice, prin intermediul a 8 tururi ghidate în cartier de către cei 4 artiști și cei 4 istorici voluntari:

Poveștile cartierului, la pas, cu Alexandra Popa, Maria Socolan, Bianca Iorgoni, Oana Dobrin (masterande ale Facultății de Istorie, cercetează cu pasiune istoria recentă a orașului) | Cum s-a construit Drumul Taberei și cum a devenit un cartier în care oamenii și-au creat propriile comunități, rutine și amintiri? Prin discuții despre istoria, viața cotidiană și memoria comunității, turul urmărește transformarea în timp a cartierului. Care era viața în Drumul Taberei, cum s-a schimbat cartierul și ce povești păstrează locurile sale vom afla oprindu-ne în locuri emblematice. Participanții la tur sunt invitați să împărtășească amintiri, experiențe personale și povești despre cartier.

„Șezătoare itinerantă”, cu Cosmina Dragomir (artist plastic, pedagog și scriitor, coordonează „Clubul Vis în dungi”) | Punem în lumină patrimoniul imaterial al cartierului Drumul Taberei ca amprentă a culturii comunității, printr-un tur ghidat asemenea unei șezători itinerante, în care depănăm povești, schimbăm idei și consemnăm experiențe diferite. În Parcul Drumul Taberei vorbim despre cultura și jocurile copiiilor ca formă de patrimoniu imaterial. Explorăm și contemplăm flora și fauna urbană, pornind în căutarea zonelor verzi din cartier până în zona Parcului Locotenent Nicolae Găină, observând ce este estetic, practic, decorativ, cum protejăm resursele și frumusețea naturii. În paralel, monumentele artistice sau comemorative întâlnite, dar și clădirile afectate de schimburile de focuri de la Revoluția din 1989 (încă nereabilitate), devin punct de pornire-pretext pentru explorarea istoriei recente. Observăm abordările moderne, tradiționale sau religioase și modul cum sunt sau nu sunt puse în valoare în planul urbanistic.

„Labirintul de lângă noi”, cu Maria Balabaș (artistă multimedia și realizatoare de emisiuni radio, inițiatoarea proiectul „Radio Vis”) | Propunem o plimbare sonoră reflexivă, o invitație de a ne pierde și regăsi prin peisajul cartierului. Într-o plimbare sonoră ghidajul este minimalist, ne concentrăm asupra sunetelor pe care le întâlnim, de la cele mai mici și neînsemnate prezențe sonore până la cele masive; de asemenea, o astfel de plimbare este și o invitație de a revizita mental atmosfera din trecut a cartierului, în comparație sau nu cu ce există astăzi. Plimbările Mariei sunt deopotrivă poetice și jucăușe, invitând participanții la descoperirea potențialului creativ al auzului nostru.

„Drumul Taberei – cartierul grădinilor”, cu Alex Axinte (arhitect, cercetător și educator, inițiatorul proiectului „Garaj deschis” și „Harta bibliotecilor de cartier”) | La mai bine de 70 de ani de când a început construcția sa, cartierul Drumul Taberei rămâne unul dintre cele mai reușite exemple de locuire colectivă din București. Poveștile primilor locuitori încep invariabil cu „aici înainte a fost câmp”, când acești adevărați „pionieri” au văzut cartierul crescând sub ochii lor. Proiectat ca un veritabil „oraș-satelit”, Drumul Taberei a devenit cu timpul un acasă pentru locuitorii săi. În poveștile diferitelor generații despre viața în cartier, îngrijirea spațiilor verzi dintre blocuri revine ca un laitmotiv. Ne propunem o incursiune la pas în zona Buclei și prin istoria cartierului, văzută ca o istorie a gesturilor mici, cotidiene, ale unor locuitori anonimi, ce au ce au transformat „orașul-nou” într-un „cartier-grădină”.

„Pe urmele sculpturilor din Drumul Taberei”, cu Raluca Paraschiv (artistă, lector UNARTE Bucureșt, inițiatoarea proiectelor „Comunități în schimbare” și „Oraș în Buclă”) | Turul propune o incursiune la pas prin Drumul Taberei, urmărind felul în care sculpturile publice, de la lucrările moderniste amplasate în cartier încă de la începutul anilor ’70 până la intervențiile din anii ’80 și la formele contemporane, marchează istoria orașului din Buclă. Privite nu doar ca obiecte artistice, ci ca repere ale vieții cotidiene și vecinătății, aceste lucrări deschid o discuție despre felul în care arta poate participa la memoria unui cartier, la sentimentul de apartenență și la felul în care comunitățile pot înțelege, revendica și orienta schimbările spațiilor comune.

Am completat prin instalarea a 3 expoziții pop-up în 3 biblioteci (a Școlii Gimnaziale „Sfinții Constantin și Elena”, Biblioteca Nicolae Labiș și Biblioteca Mihai Eminescu) pentru a face cunoscută harta interactivă online care cuprinde reperele celor două trasee dar și altele în plus, constituind totodată o arhivă multimedia a întregului proiect.

În paralel am creat un kit de activități de explorare a patrimoniului cultural local care vă propune să explorați, alături de elevi, patrimoniul urban al cartierului Drumul Taberei sau al oricărui alt cartier în care se află școala dumneavoastră, pornind de la viața de zi cu zi în acest spațiu. Astfel, străzile, blocurile și parcurile, monumentele, locurile de joacă și de întâlnire devin prilejuri de descoperire și reflecție, ocazii de a investiga istorii, povești și obiceiuri ale comunității locale. 

Merită să încurajăm copiii să privească Drumul Taberei (sau oricare alt cartier) cu alți ochi: să afle cum a apărut, de ce poartă acest nume, care sunt locurile emblematice și ce obiceiuri și amintiri asociază locuitorii cu această zonă. Poveștile și amintirile despre cartier sunt cea mai fragilă formă de patrimoniu: dacă nu sunt înregistrate, dispar. Ceea ce li se poate părea copiilor lipsit de importanță azi poate deveni, peste o generație, singura mărturie rămasă despre un eveniment sau despre o persoană importantă pentru istoria locală. La Da’DeCe am observat că, din acest proces de explorare a spațiului urban în care învață și locuiesc, copiii pot dezvolta treptat un sentiment de apartenență și de mândrie față de cartierul lor, ceva ce nu se predă la nicio materie în școală.